Type and press Enter.

2020. Lista scurtă cu bătaie lungă

5 ianuarie 2020.

O zi care până nu demult îmi era imposibil să mi-o imaginez ca fiind ziua în care îmi aștern pe hârtie planul și cerințele pe care le am de la mine pentru anul ce tocmai a început. În anii precedenți planificarea minuțioasă, întinsă pe pagini întregi de A4 (nu, chiar nu exagerez) o finalizam în zilele tihnite de sărbătoare, dar inima îmi pornea la goană doar când mă uitam îngrozită la toate cerințele pe care le aveam de la mine pentru anul ce urma să vină. Însă în legitimă apărare, așa credeam că trebuie făcute lucrurile. Noua decadă a vieții mele (cu grăsunul 30 care se continuă ghiduș în 20bis) mi-a inserat o idee mai veche în minte: simplificarea. Deși am citit despre simplificarea, minimalismul, reducerea sau aerisirea vieții și a tuturor cotloanelor ei de ceva vreme, n-am reușit defel să o pun în aplicare nici măcar în planuri, ce să mai spun în acțiuni.

Recunosc, perioada sărbătorilor mi-a dat mai mult răgaz și detașarea necesară pentru a rumega mental spre anii rotunzi pe care i-am cules pe drum și am observat un ciclu repetitiv care se întindea pe un an de zile. Ziua de 1 ianuarie, așa numita și ziua alfa, cu așteptări, planuri trâmbițate, liste peste liste și așteptări astronomice își pierdea din paloare și elan prin martie-aprilie când mă loveau sărbătorile pascale cu prea multe delicii de îmbucat care îmi moleșeau zvâcul și îmi potoleau ideile. Perioada imediat următoare însoțită de toropeala continuă și de dorința de evadare mă făceau să visez cu mintea hipnotizată și ochii larg deschiși spre mult așteptatul concediu. Absolut toate zilele între cele două momente cheie ale anului mi se păreau veritabile zile ale cârtiței și rar mă scotea ceva din acest ritm anost, constant.

După întoarcerea din concediu, groaza de a reporni în caruselul zilelor care semănau fantastic unele cu altele erau întrerupte de ziua mea, ploile toamnei și luna decembrie. O lună friguroasă ce încălzea trupul și scurtcircuita mintea prin practicarea alergatului de la un magazin la altul, o practică devenită un consacrat sport internațional. Și fără să înțeleg cum de a mai zburat încă un an, mă trezeam într-o zi de decembrie sub duș în încercarea de-a număra realizările și eșecurile celor 360 și de zile scurse. Câte cărți am citit, câte locuri am vizitat, de câte ori mi-am vizitat bunicii, ce oameni dragi sau cunoscuți au părăsit lumea, cine a intrat în viața mea, ce am învățat, cât am fost tristă, cât am fost fericită, oare chiar am fost fericită, câte riduri mi-au mai apărut pe față (că n-o fi 30 chiar noul 20) și cât de mult bine sau rău am făcut celor din jur sau mie însămi? Doar apa clocotită îmi întrerupea șirul întrebărilor și decideam că anul nou va fi diferit.

De ceva vreme am discuții aprinse cu mine și nu doar simt, ci știu că anul ce tocmai a trecut ar fi inutil fără anii precedenți lui. Lecțiile învățate în 2019 n-au venit pe un fond gol, pe o pânză albă, ci pe un cadru cu crăpături și culori tot mai armonizate. Dar simt că lucrurile ar sta complet diferit dacă viața mea s-ar fi oprit nedrept la finele lui 2018. Așadar, chiar dacă nu știu ce-mi va aduce 2020, am o presimțire că lucrurile pe care le pot controla vor lua o altfel de turnură. Și că lecțiile noi care mă așteaptă vor completa cu și mai multă măiestrie tabloul celor, sper eu, mulți ani care mi se aștern în fașă. Am și acum o listă, însă pe ea nu mai stau scrise lucruri imposibile de îndeplinit, a se citi din anii precedenți: să fiu mai fericită sau să mă trezesc zilnic la 5 (râd și eu de mine privind în spate, dar fac bine la ego momentele neforțate de auto-ironie).

Pentru cele 366 de zile ale anului în desfășurare, lista mea e foarte scurtă, dar infinit mai clară. Am doar două obiective: să îmi ascult instinctul și să ajung la timp, pe fondul unui modus operandi simplificat: să pun întrebări lămuritoare și să nu mai las pe mâine ce pot face azi.

Îți urez să faci din 2020 un an croit după măsura sufletului tău și să te bucuri sincer de el!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

One comment

  1. I’m mintea mea, raspunsurile sint lamuritoare, nu intrebarile. Si in stil minimalist, ce poti face azi, lasa pe miine, ca poate miine nu mai trebuie facut 🙂 Challenging resolutions. Happy New Year!